O viziune diferita asupra cauzei Coxartrozei si intinderea muschilor soldului ca tratament de prevenire

Coxartroza este una dintre cele mai comune forme ale artrozei deformante.

Vom incerca sa oferim o noua viziune a etiologiei artrozei deformante. Vom vedea ca este mai mult datorata imobilizarii voluntare din pricina "sezutului" in spatele biroului. Acest obicei incepe procesul de degenerare a articulatiei mai rapid decat procesul de imbatranire.

Intrebarea este daca kinetoterapia manuala este terapia perfecta pentru tratarea artozei deformate, deoarece stresul normal pe articulatiile artritice poate duce la deteriorarea cartilagiului.

Concluzia este ca intinderea muschilor din jurul soldului poate fi utilizata in prevenirea Coxartrozei.

 

Artroza deformanta (AD)

AD este o boala degenerativa a articulatiilor sinoviale care se dezvolta in cartilagiul sanatos. Unele fenomene degenerative cu AD sunt atat de severe incat procesele normale de regenerare nu sunt in masura sa lupte si, prin urmare, este necesara o interventie chirurgicala.

Artroza deformanta este de doua feluri: primara si secundara. Artroza primara apare fara nici un motiv, dar cu o oarecare influenta ereditara, iar cea secundara este rezultatul unei traume sau al unui efort depus in anumite profesii, de exemplu, genunchii unui miner.

 

Simptomele artrozei deformante

De cele mai multe ori pacientul se plange de dureri, in special dupa miscare, efort, deformari articulare, rigiditate in miscari dimineata sau dupa o pauza. Pentru a face diferenta intre AD si poliartrita reumatoida, rigiditatea de dimineata nu trebuie sa dureze mai mult de 2 ore.

 

Patogenia artrozelor deformante

Pentru ca nu exista fibre nervoase in cartilaj, trebuie sa cautam alte cauze pentru acest tip de afectiune, membrana sinoviala si ligamentul capsular.

Durerea cauzata de inflamare

Prin deteriorarea suprafetei articulare, particule mici de cartilaj pot fi eliberate in organism. Acest lucru va determina inflamatii la nivelul membranei sinoviale, care, la randul sau, aduce durere.

Durere chimica

Un deficit in lubrifierea articulatiei, care este vazuta prin imobilizare si greutate statica, determina o modificare chimica a pH-ului articulatiei. Aceasta modificare chimica va declansa receptorii nonciseptivi in membrana sinoviala si ligamentul capsular, si, prin urmare, produce durere.

Studii recente arata ca factorul iritant consta in eliberarea prostaglandinelor. De aceea oamenii care sufera de AD sunt sensibili la schimbarile vremii deoarece presiunea scazuta va elibera substante din cartilaj. Desi aceasta este o situatie normala, un ligament capsular deja iritat va reactiona la acest fenomen meteo declansand durerea.

Durere mecanica

Durerea cauzata de inflamare si cea chimica vor cauza un reflex de aparare care va determina o crestere a tensiunii in toate structurile care lucreaza impotriva miscarilor dureroase si a posturii, si va micsora ligamentul capsular intr-o configuratie aparte. Durerea resimtita ca o reactie la acest reflex este cauzata de stres asupra structurilor prescurtate, acest reflex ar putea fi responsabil pentru rigiditate, mai ales dupa odihna.

 

Patogenia articulatiilor deformate

Radin et al (1972) a emis urmatoarea teorie pentru definirea deformatiei articulare in AD: Stresul rapid, mai ales longitudinal, pe suprafata articulatiei, poate duce la micro-fracturi ale trabeculelor. Acest lucru se vede mai ales atunci cand se produce stresul neasteptat si sistemul neuromuscular nu este in masura sa protejeze in mod adecvat imbinarea. Ca reactie la fracturarea trabeculelor, osul subcondral se  va remodela si, prin urmare, va deveni mai putin elastic. Din pricina "rigiditatii" osului subcondral, stresul normal poate duce la deteriorarea cartilagiului. Cartilagiul se va imparti in siruri de fibre de colagen care in cele din urma se vor rupe.

 

Patogenia pierderii functiilor

Pierderea functiilor este rezultatul mai multor factori, durerea cauzata de inflamare si ingustarea reflexiva a ligamentului capsular va face articilatia mai putin mobila si mai sensibila la miscare.

 

Cine si unde

La prima vedere artroza deformanta este o afectiune intalnita la oamenii in varsta, dar aceasta afirmatie nu este complet adevarata. Studiile arata ca 11% din populatie cu varste cuprinse intre 14 si 25 de ani sufera de aceasta afectiune in una sau mai multe articulatii. Procentul este mai mare, de 96%, la persoanele peste 65 de ani.

Desi AD este o afectiune comuna, intalnita in toate tarile, apar anumite diferente in functie de rasa, geografie, familie, sex sau varsta, cel mai des intalnita fiind in China.

De exemplu: In China copiii mici sunt transportanti pe spatele mamei. In tarile nordice, Finlanda sau Alaska, AD este mai rar intalnita decat in tarile sudice. Femeile si barbatii sunt afectati in mod egal, dar artroza deformanta secundara este mai des intalnita la barbati, probabil din pricina muncii fizice pe care o depun acestia.

Un studiu din Marea Britanie ne demonstreaza ca rudele de gradul I ale persoanelor care prezinta acesta afectiune vor suferi de artroza poli-articulara la o varsta mai frageda decat predecesorul. Desi artroza deformanta secundara este mai des intalnita la persoanele care depun efort fizic la munca, in Marea Britanie populatia care lucreaza la birou este mai afectata de aceasta.

 

Coxartroza

Coxartroza este cea mai comuna forma de artroza deformanta si incepe sa se manifeste in jurul varstei de 45 de ani si la femei si la barbati, pana la varsta de 70 de ani.

Dintre toate tipurile de artroza deformanta persoanele care sufera de Coxartroza se simt mai dezechilibrate pentru ca aceasta afecteaza mersul, modul in care se aseaza pe scaun, toate miscarile sunt limitate. Aceasta durere este tipica Coxartrozei. In 57% din cazuri durerea se refera la trohanter, in 11% la partea de mijloc a genunchiului, in 5% la nivelul coloanei vertebrale lombare, in 12% la partea de jos a spatelui si numai in 8% in zona abdomenului, care este locul direct pentru a simti durerea de sold.

 

Influenta muschilor in etiologia artrozei

Unul dintre cei mai importanti factori in cauza artrozei este schimbarea utilizarii articulatiei, in acest caz cartilagiul nu este capabil sa se adapteze. Lipsa de miscare va duce automat la adaptarea  cartilagiului in stare de repaus. Un bun exemplu este imobilizarea fortata a unei articulatii in gips. Rezultatul acestui stres longitudinal constant este o deformare a cartilagiului, care, pe o perioada suficient de lunga, poate duce la deformarea de tip artrozic. Nu numai ca imobilizarea totala va avea acest efect, dar si o perioada mai lunga de imobilizare partial voluntara, cum ar fi postura incorecta si o profesie la birou va avea, de asemenea, acelasi rezultat.

Un al doilea rezultat al imobilizarii este ca muschii din jurul soldului nu mai pot dezvolta o stabilitate optima a imbinarii. Acest lucru determina filamentele miozine si actine sa alunece prea departe una in alta, astfel incat acestea sa nu poata dezvolta suficienta forta de contractie. Ca o reactie la acesta, organismul va elimina fibrele din fiecare parte a muschiului, in scopul punerii filamentelor ramase inapoi la distanta optima de lucru. Acest lucru inseamna ca muschiul nu este numai scurt, deoarece fibrele musculare sunt inlocuite de tesutul conjunctiv colagenos, dar va fi mai si slab datorita cantitatii reduse de fibre musculare longitudinale. Muschiul mai scurt va pune o presiune constanta pe suprafata articulatiei care, dupa o perioada mai lunga, poate declansa procesul de deformare.

O a doua problema o reprezinta muschiul slabit care nu va fi capabil sa stabilizeze articulatia optima in timpul deplasarii, mai ales in pozitiile finale. Acest lucru denota faptul ca partile exterioare ale suprafetei de imbinare sunt subliniate intr-un mod neobisnuit.

Ca reactie, din cauza reflexului de aparare tendomiotic cauzat de activitatea receptorului,  organismul va incerca sa opreasca toate miscarile dureroase care rezulta, in cele din urma, intr-un patern de capsulare. Dar, in efortul sau de a se proteja, organismul va supra-reactiona si paternul capsular va creste presiunea asupra cartilagiului deja iritat accelerand procesul de artroza deformanta. Cu toate ca procesul poate fi pornit si / sau accelerat prin scurtarea muschilor, aceasta va dura ani de zile inainte ca pacientul sa dezvolte simptome.

 

Cei mai afectati muschi de catre Coxartroza

Muschiul Psoas, Qvadriceps, muschiul copasei posterioare si cel aductor sunt cei mai afectati de coxartroza.

Muschiul Psoas are cea mai mare influenta in tratarea Coxartrozei. O iritatie a caecum-ului (jonctiunea dintre ileum si colon), de exemplu prin tesut cicatrizat de la o apendicectomie, are ca rezultat un spasm al muschiului Psoas. Din cauza insertiei sale pe trohanter, un spasm al muschiului psoas va roti soldul spre exterior. Ca rezultat, anumite parti ale suprafetei articulare sunt presate impreuna intr-un mod non-fiziologic.

 

Kinetoterapia manuala poate fi o metoda de prevenire a Coxartrozei?

Luand in considerare ca muschiul micsorat este parte a aparitiei Coxartrozei, intinderea acestui muschi prin kinetoterapie manuala poate preveni sau amana aparitia acestei afectiuni.

 

Cine ar trebui sa faca aceste intinderi musculare?

Toate persoanele care se simt imobilizate, fie ca este vorba de imobilizare fortata, voluntara sau chiar si partiala, ar trebui sa ia parte la o terapie de intindere preventiva cu ajutorul unui kinetoterapeut. Sportivii amatori au, cel mai probabil, nevoie de acest tip de terapie preventiva, la fel si persoanele care fac diverse exercitii pentru slabit.

 

Concluzia

Aparitia artrozelor este legata de varsta inaintata si de o utilizare excesiva, aceasta conditie este un rezultat direct al utilizarii abuzive si / sau sub-utilizarii din cauza unei imobilizari, fie voluntara, fie fortata.

Intinderea musculara prin kinetoterapia manuala este o masura preventiva eficienta pentru Coxartroza.

2 Responses

  1. Vio
    Buna seara. Daca am deja coxartroza
  2. Multumesc!Respect colegial!

Leave a comment